Probioticele
Rolul benefic al probioticelor a fost pentru prima data demonstrat in Rusia la inceputul secolului 20 de Elie Metchnikoff, cand s-a observat actiunea lor benefica in cadrul populatie bulgare care consuma cu preponderenta lapte fermentat natural. Metchnikoff a mers si mai departe si si-a introdus in propria dieta laptele fermentat natural, observand ca starea sa de sanatate a beneficiat de actiunea probioticelor sub forma de bacterii lactice, gasite in laptele fermentat natural.
Etimologia cuvantului probiotic vine din prepozitia latina pro tradusa prin pentru si din substantivul grecesc bios tradus prin viata. Asadar adaugand cele doua cuvinte obtinem: pentru viata. Termenul ilustreaza cel mai bine actiunea probioticelor care nu fac altceva decat sa ajute in anumite afectiuni intestinale. Analizand din aproape in aproape, putem considera ca antonim al cuvantului probiotic, cuvantul antibiotic, unul insemnand pentru viata, iar cel din urma insemnand antiviata.
Probioticele sunt prezente in organismul nostru sub forma unor bacterii prietenoase vii care ajuta la diminuarea numarului bacteriilor daunatoare. Ele pot fi introduse in alimentatie in diverse forme in momentul in care echilibrul intestinal este perturbat de diverse afectiuni. Eficienta lor este maxima in combinatie cu produsele lactate. Cel mai adesea probioticele sunt introduse in alimentatia sugarilor, prin lapte. Bacteriile prietenoase vii primite pe aceasta cale de cei mici ii ajuta sa isi echilibreze nivelul de bacterii daunatoare de la nivelul intestinului. Deasemenea probioticele au si rol de protectie in cazul tratamentului cu antibiotice pe termen lung.
Rolurile pe care le joaca aceste probiotice la nivelul organismului sunt nenumarate, iar printre ele mentionam:
- tratamentul diareei;
- protejarea organismului de actiunea antibioticelor;
- refacerea florei intestinale;
- reducerea inflamatiei ileonului la pacientii care au suferit interventii chirurgicale de indepartare a colonului.
Revenind la tratamentul cu antibiotice, trebuie mentionat ca pe langa actiunea benefica a acestora in cazul diverselor infectii, exista si o actiune daunatoare. Pe langa distrugerea bacteriilor care provoaca afectiunea pentru care au fost recomandate, antibioticele au cel mai adesea si o actiune nociva asupra bacteriilor benefice ce au rolul de a indeparta bacteriile nocive de la nivelul intestinului. Prin urmare flora intestinala este dezechilibrata, iar in momentul in care numarul bacteriilor daunatoare, il depaseste pe cel al bacteriilor benefice apare diareea. Administrarea de probiotice in diferite forme, fie sub forma de pulbere, fie sub forma de capsule, are rolul de a echilibra raportul dintre cele doua tipuri de bacterii de la nivelul intestinului, reducand in acest fel diareea.
In cazul inflamatiei ileonului se produce acelasi dezechilibru, iar rolul probioticele este inca o data demonstrat. Acutizarea oricarei forme de infectie intestinala isi are remediul in utilizarea probioticelor.
Deasemenea probioticele sunt deosebit de benefice atat in cazul balonarilor, cat si in cazul intolerantei la lactoza, atat de des intalnita in cazul sugarilor, dar si in cazul adultilor.
O alta afectiune in care probioticele si-au demonstrat rolul este cea de sindromul de colon iritabil, o afectiune destul de grava care consta intr-o motilitate abdominala crescuta ce genereaza dureri abdominale destul de puternice, balonare, episoade diareice urmate de episoade de constipatie. Aceasta afectiune este suficient de grava incat sa determine ca efecte averse afectarea altor organe intr-un mod suficient de grav incat sa ridice semne de alerta.
Cele mai recente studii referitoare la probiotice incearca sa determine rolul pe care acestea l-ar putea avea in prevenirea cancerului de colon. S-au obtinut rezultate concludente pe animalele de laborator si anume pe sobolani, insa in ceea ce priveste populatia umana rolul lor anticancerigen nu a putut fi demonstrat. Un studiu la nivelul populatiei, a demonstrat ca prezenta cancerului de colon la persoanele care consuma produse lactate este mai mica, decat la cele care nu o fac. Insa deocamdata rolul lor nu este suficient de bine demonstrat incat sa fie aplicat ca tratament preventiv.
Cercetatorii au observat o legatura intre scaderea nivelului de colesterol in sange in urma consumului de probiotice, insa la populatia tanara studiile au fost neconcludente. Totusi o imbunatatire a raportului LDL/HDL s-a observat in testele conduse de acestia.
Un alt rol demonstrat al probioticele este reprezentat de cresterea imunitatii organismului in urma tratamentului cu probiotice. In timp ce antibioticele opresc sistemul imunitar al organismului, probioticele au rolul de a-l reactiva. Teste executate pe diferiti pacienti in clinica au demonstrat ca probioticele scad incidenta bolilor respiratorii, dar si a cariilor la copii.
Helicobacter pylori bacteria responsabila de aparitia ulcerului peptic la adulti pare sa fie si ea la randul ei inhibata de probiotice, insa deocamdata nu sunt studii clare care sa ateste acest lucru.
Cele mai cunoscute si folosite probiotice sunt reprezentate de bacteriile lactice si de bacteriile bifidus. Acestea se gasesc in mod natural in iaurturi, insa nu in toate iaurturile. Se recomanda citirea etichetei iaurtului pe care vrem sa il cumparam, inainte de a-l utiliza ca tratament. Deasemena daca perioada de valabilitate a iaurtului depaseste 10 zile, atunci el este ineficient. De retinut ca iaurturile cu diverse arome sau cele cu fructe nu contin bacterii lactice, asadar sunt ineficiente.