Sindromul intestinului iritabil
Sindromul intestinului iritabil reprezinta una dintre cele mai importante tulburari functionale gastro-intestinale. Sindromul intestinului iritabil este o afectiune cronica, cu perioade de acutizare a simptomelor si episoade repetate de remisiune a bolii. Unele simptome pot interveni in stilul de viata al pacientilor, modificandu-l.
Sindromul intestinului iritabil este foarte raspandit si este considerat a fi o boala tipic psihosomatica.
Pacientii cu sindromul intestinului iritabil nu prezinta afectiuni organice (cum ar fi inflamatii sau tumori), insa prezinta totusi simptome cronice care persista, incluzand disconfortul abdominal: dureri, balonari.
Sindromul intestinului iritabil are un prognostic vital bun si nu este o boala mortala.
Balonarea este un semnal al organismului pe care nu trebuie sa-l ignorati!
Balonarea reprezinta o tulburare intestinala, determinata de acumularea in stomac sau intestine a unei cantitati mai mari de gaze decat in mod normal si este cauzata in principal de urmatorii factori:
- obiceiuri alimentare dezordonate;
- constipatie;
- lipsa activitatilor fizice;
- tulburari functionale intestinale: sindrom de intestin iritabil, dispepsie functionala;
- stres;
- tratamentul cu unele medicamente cu prescriptie medicala de exemplu: antibiotice, antiinflamatoare, inhibitori de pompa de protoni etc.
Manifestari din sindromul intestinului iritabil
Tuturor ni s-a intamplat cel putin o data in viata ca dupa o masa bogata (sau nu) sa simtim ca niciuna dintre hainele din garderoba nu ni se mai potriveste. Daca aceasta senzatie de plenitudine, insa, devine un lucru obisnuit? Crampele abdominale si senzatia de plenitudine (balonarea) pot fi determinate de ceea ce se numeste meteorism functional.
Meteorismul se poate asocia sau nu cu distensia abdominala (marirea vizibila a abdomenului). Meteorismul functional poate deveni extrem de suparator si reprezinta adesea un motiv de ingrijorare in randul persoanelor active. Acesta se poate asocia cu durere abdominala si tulburari ale tranzitului intestinal, asocierea numindu-se sindrom de intestin iritabil (vechea colita de fermentatie).
Durerea abdominala este de cele mai multe ori suportabila, dar poate ajunge uneori la intensitati mari (colica intestinala, crampe abdominale). Majoritatea pacientilor prezinta si tulburari de tranzit (diaree, constipatie sau alternanta diaree-constipatie), modificari ale aspectului scaunului, senzatie de defecatie incompleta (senzatia ca nu a fost eliminat tot scaunul), senzatia imperioasa de a merge la toaleta.
Cea mai frecventa tulburare de tranzit este constipatia alternand cu diareea.
Constipatia este la inceput episodica, apoi poate deveni continua si nu mai raspunde la tratamentul cu laxative. Prezenta sangelui in scaun trebuie intotdeauna verificata, asadar este obligatoriu sa va adresati medicului!
In alte cazuri, simptomul dominant este diareea. Totusi, aceste scaune diareice nu apar si noaptea. Scaunele diareice pot fi insotite de cantitati mari de mucus.
De retinut, insa ar fi ca aceste tulburari de tranzit intestinal se pot modifica in decursul vietii, la 1/3 din pacienti putandu-se schimba chiar din primul an al bolii (un pacient care prezinta initial diaree, poate deveni constipat sau invers).
Flatulenta (eliminarea gazelor intestinale) si distensia abdominala sunt atribuite de catre pacienti, de regula, excesului de gaze, dar s-a demonstrat ca majoritatea pacientilor cu sindromul intestinului iritabil care se plang de balonare, nu au o cantitate mai mare de gaze comparativ cu populatia generala. Toate aceste manifestari pot modifica starea de bine a pacientului, pot creste stresul si pot determina schimbarea stilului de viata.
Incidenta sindromului de intestin iritabil
Sindromul intestinului iritabil este o boala lipsita de gravitate, fara complicatii, prognosticul tulburarilor functionale pe termen lung fiind excelent.
Importanta sindroamelor functionale deriva, insa, din frecventa lor mare: 10 pana la 20% dintre adulti si adolescenti, pot prezenta simptome ale sindromului de intestin iritabil. Balonarea este si ea prezenta la 6 pana la 30% din populatia generala a globului si la 3/4 dintre pacientii cu sindromul intestinului iritabil. Aceste manifestari sunt de 2-3 ori mai frecvente la femei decat la barbati.
In plus, pana la jumatate din consulturile din cadrul cabinetelor de gastroenterologie sunt reprezentate de catre pacientii cu simptomele descrise anterior.
Factorii de risc pentru sindromul intestinului iritabil
Diferiti factori de risc stau la baza simptomatologiei sindromului de intestin iritabil. Acestia se impart in factori de risc externi si interni, care pot declansa, dar pot chiar si agrava simptomele.
Astfel simptomele ar putea fi interpretate in mod subiectiv, ca fiind severe, chiar amenintatoare de viata, reflectandu-se asupra activitatilor zilnice ale persoanelor afectate, in ciuda caracterului benign si prognosticului bun pe termen lung al patologiei.
Dintre factorii externi, amintim:
- alimentatia;
- stresul;
- factorii socio-culturali;
iar dintre factorii de origine interna mentionam:
- tulburari ale miscarilor si sensibilitatii intestinului;
- inflamatiile;
- dezechilibrele florei intestinale;
- factorii genetici.
Alimentatia reprezinta unul din factorii declansatori sau de crestere a intensitatii simptomelor. De aceea, pacientul este sfatuit de catre medic sa fie atent la tipul de alimente care ii declanseaza simptomele.
Dezechilibrele florei intestinale sunt cauzate fie de consumul anumitor medicamente, precum antibioticele (administrate fara recomandarea medicului), antiinflamatoarele, fie de consumul anumitor ceaiuri care pot irita mucoasa intestinala determinand astfel aparitia diareei, durerilor abdominale si a meteorismului (balonarii).
Manifestarile clinice ale bolii sunt influentate mai ales de factorii psiho-sociali.
S-a demonstrat ca stresul psihologic prelungit poate declansa sau amplifica simptomatologia (constipatia sau diareea, durerea abdominala si balonarea), prin modificari ale motilitatii si sensibilitatii intestinului.
Daca aveti simptome de intestin iritabil, exista sanse destul de mari ca in sarcina, de exemplu, acestea sa se accentueze. Mai mult decat atat, aceste manifestari functionale pot fi declansate chiar de sarcina. Acestea au o legatura clar demonstrata cu stresul. Modificarile emotionale si hormonale legate de sarcina reprezinta un stres in sine, chiar daca este vorba despre unul pozitiv, fapt care poate duce la declansarea sau accentuarea simptomelor mentionate.
In plus, aceste tulburari functionale sunt de doua ori mai frecvente la femei decat la barbati.
De aceea, persoanele cu un nivel normal sau crescut de adaptare psihica si sociala, oamenii echilibrati, cu o atitudine pozitiva, nu vor dezvolta sindromul de intestin iritabil sau cel mult vor avea manifestari clinice minore, comparativ cu persoanele ce prezinta dificultate in adaptarea psiho-sociala al caror nivel de stres este ridicat, persoanele anxioase, agitate, pesimiste care sunt predispuse la aparitia sindromului intestinului iritabil si reprezinta candidatii ideali ai vizitelor la cabinetul de gastroenterologie.
Diagnosticul de laborator al sindromului intestinului iritabil
Sindromul intestinului iritabil reprezinta un diagnostic de excludere. Aceasta este regula de baza dupa care medicii trebuie sa se ghideze cand au in fata un pacient care descrie dureri abdominale, tulburari de tranzit intestinal si meteorism abdominal.
Analizele sanguine obisnuite (hemograma, VSH, glicemia, ureea, creatinina, transaminazele, ionograma) la un pacient cu sindromul intestinului iritabil vor fi intotdeauna in limite normale. Cateodata, la anumiti pacienti care mai au si alte simptome asociate este nevoie de extinderea ariei investigatiilor. De exemplu, este uneori utila determinarea hormonilor tiroidieni, pentru ca hipertiroidismul se poate asocia cu diaree, iar pacientii cu hipotiroidism pot prezenta constipatie.
Examenele coproparazitologice si coproculturile vor fi intotdeauna necesare la pacientii care prezinta diaree pentru eventualitatea in care aceasta ar fi determinata de paraziti intestinali sau bacterii patogene.
Testul hemoragiilor oculte care sesizeaza prezenta microscopica a sangelui in scaun (nu este vizibil cu ochiul liber) va fi intotdeauna negativ la pacientii cu sindromul intestinului iritabil. Exceptie fac testele fals pozitive, care pot aparea la persoanele care mananca spanac, urzici, care isi administreaza vitamina C sau preparate din fier.
Ecografia abdominala a pacientilor cu sindrom de intestin iritabil nu evidentiaza nimic patologic. Multi pacienti cred ca durerile din partea dreapta sus a abdomenului apar datorita unor boli hepatice sau ale vezicii biliare.
Uneori, durerile abdominale sunt de intensitate atat de mare incat pacientii se prezinta la camerele de garda ale spitalelor, unde la efectuarea unei radiografii abdominale pe gol se poate constata aerocolie marcata (prezenta unei cantitati mari de aer in intestine).
Pe de alta parte, colonoscopia, care este o manevra invaziva si poate determina complicatii (de exemplu perforarea intestinului) nu se efectueaza tuturor pacientilor cu simptomele si semnele descrise anterior. Rezultatul colonoscopiei este normal in sindromul intestinului iritabil.
Tratamentul sindromului de intestin iritabil
La majoritatea pacientilor, simptomele pot fi reduse prin modificari ale dietei. Fiecare dintre acestia trebuie invatat si indrumat sa evite alimentele care ii provoaca sau ii accentueaza simptomele – unii pacienti descriu foarte clar asocierea dintre anumite alimente (cartofi, varza, fasole uscata) si balonare, de exemplu, astfel incat dieta pacientilor trebuie sa fie personalizata. Alaturi de modificarea regimului alimentar, bolnavii sunt sfatuiti sa manance incet (sa acorde cel putin 20 de minute pentru luarea mesei), mestecand alimentele bine si cu atentie, astfel incat sa evite inghitirea de aer (aerofagie).
De asemenea, trebuie evitate alimentele prea calde sau prea reci.
Introducerea de fibre alimentare in dieta (legume, fructe si seminte), de exemplu, este in general recomandata pentru reglarea tranzitului intestinal, in special la persoanele care prezinta constipatie, dar ele au efect benefic si la persoanele cu diaree. Aceste elemente ale dietei trebuie totusi adaptate fiecarei persoane, deoarece ele au riscul de a creste riscul de balonare.
Se pare ca fragmentarea pranzului in gustari reduse cantitativ are rezultate bune in cazul unor persoane. Masa de seara trebuie luata cu cel putin doua ore inainte de culcare.
Cerealele, painea si pastele facute din faina integrala pot fi consumate fara a avea efecte neplacute. Zaharul rafinat poate fi inlocuit prin consumul de fructe.
Fructele bogate in fibre (mere si pere cu coaja, capsune, zmeura si fructe uscate) precum si unele legume (sfecla, morcov, spanac, cartofi) vor fi consumate in functie de toleranta.
Consumul de seminte este in mod special indicat pentru reducerea simptomelor colonului iritabil. Acestea sunt bogate in fibre solubile si contribuie la absorbtia excesului de lichide din fecale. De aceea, ele sunt eficiente atat in cazurile de diaree, cat si in cele de constipatie.
Reactia la anumite alimente variaza foarte mult de la o persoana la alta, in special la persoanele care sufera de sindromul colonului iritabil.
Daca observati o sensibilitate crescuta la un aliment, este preferabil ca acesta sa fie inlocuit cu un altul, care sa aiba aceeasi valoare nutritiva. Totusi, unele alimente contribuie mai mult decat celelalte la intensificarea tulburarilor intestinale.
Pacientii cu sindromul intestinului iritabil, ca si noi toti de altfel, trebuie sa isi gaseasca timp pentru a face sport (cel putin de trei ori pe saptamana) si pentru a se consacra unor activitati relaxante, toate acestea ducand la reducerea stresului care reprezinta principalul factor declansator al simptomelor.
In afara de dieta si miscare, un rol important in sindromul intestinului iritabil il au produsele care contin simeticona si carbune activ (antispumantele/absorbantele).
De evitat:
- bauturile carbogazoase;
- sucul de fructe acide (lamaie, struguri, mere, ananas) sau de rosii;
- mancare foarte condimentata;
- unele legume: fasole uscata, linte, mazare verde, varza, conopida, broccoli, varza de Bruxelles;
- zaharurile rafinate – stimuleaza contractiile colonului si trebuie consumate cu moderatie.
ATENTIE! Consumul exagerat de indulcitori (sorbitol, zaharina, stevie) pot determina accelerarea tranzitului intestinal si balonare.
Diagnosticul paraclinic al dispepsiei functionale si meteorismului functional
In cazul acestor afectiuni, se mentin regulile aplicate sindromului de intestin iritabil; acestea reprezinta diagnostice de excludere, cu analize de laborator uzuale normale, ecografie abdominala si radiografie abdominala simpla fara modificari patologice.
Uneori simptomatologia in dispepsia functionala poate mima atat de bine simptomatologia din ulcerul gastric sau esofagita de reflux (arsuri in piept), incat pacientului i se va efectua endoscopie digestiva care va fi in limite normale si nu va prezenta nicio leziune care sa justifice simptomele.
Meteorismul functional, care poate fi insotit sau nu de distensia vizibila a abdomenului, nu determina nicio modificare in analizele de sange, cateodata, ecografic si radiologic poate fi evidentiata o cantitate mare de aer la nivelul tubului digestiv.
Sursa: Cartea pacientului Terapia