molecula lor contine doar carbon, hidrogen si oxigen;
pot fi:
monogliceride;
digliceride;
trigliceride;
ceride;
steride.
LIPIDELE COMPLEXE
molecula lor contine: carbon, hidrogen, oxigen, fosfor si azot;
pot fi:
glicerofosfolipide:
lecitine;
cefaline.
sfingolipide:
sfingomieline;
cerebrozide;
gangliozide.
derivati lipidici:
vitamine liposolubile: A, D, E si K.
colesterol:
alcool policiclic complex care se gaseste numai in tesuturile animale, indeosebi in lipoproteinele membranelor celulare.
TRIGLICERIDE
sunt lipidele cele mai raspandite in alimente;
sunt stocate in celulele adipoase ca rezerva energetica;
trigliceridele alimentare sunt transportate in plasma cu ajutorul chilomicronilor, iar cele endogene (sintetizate in ficat) sunt transportate cu ajutorul lipoproteinelor cu densitate foarte joasa (VLDL).
COLESTEROLUL
sinteza colesterolului are loc in ficat pornind de la acetilcoenzima A;
apoi acesta este transportat in sange sub forma de lipoproteine;
recomandarile nutritionale vizeaza reducerea aportului de colesterol in alimentatie la mai putin de 300 mg/zi, iar la pacientii cu boli cardiovasculare sub 200 mg/zi.
ACIZII GRASI
a. ACIZII GRASI SATURATI (SFA=SATURATED FATTY ACIDS)
au toate situsurile de legare ale atomilor de carbon cu legaturi de hidrogen;
se gasesc in grasimile comerciale;
dintre ei cei mai aterogenici in ordine descrescatoare a efectului sunt:
acidul miristic (in cantitate mare in unt);
acidul palmitic (cel mai frecvent in alimentatie 60%);
acidul lauric (prezent in uleiul de nuca de cocos si in seminte de palmier).
proprietatile hipercolesterolemiante ale acestor grasimi sunt evidente la un consum de SFA de 12% din aportul caloric zilnic.
b. ACIZII GRASI MONONESATURATI (MUFA = MONOUNSATURATED FATTY ACIDS)
prezinta o legatura dubla;
se gasesc in special in ulei:
ulei de masline;
ulei de rapita;
ulei de floarea soarelui.
se gasesc deasemenea in cantitati mici in carnea de porc si in fructele oleaginoase.
efectele MUFA:
scad colesterolul sanguin;
scad LDL colesterolul;
scad trigliceridele;
scad incidenta bolilor cardiovasculare.
REPREZENTATI:
ACIDUL OLEIC
cel mai frecvent din alimentatie.
ACIDUL ELAIDIC
izomerul trans al acidului oleic;
hipercolesterolemiant, insa nu la fel de mult ca acidul miristic si palmitic.
STEREOIZOMERII
sunt produsi prin procesul de hidrogenare, utilizat pe scara larga in industria alimentara pentru a obtine grasimi solide, precum margarina;
forma trans a acizilor grasi din grasimile hidrogenate sunt factori de risc pentru dislipidemii si pentru afectiuni coronariene, neoplazii, boli degenerative cronice.
c. ACIZII GRASI POLINESATURATI (PUFA = POLYUNSATURATED FATTY ACIDS)
REPREZENTANTI:
ACIZII GRASI OMEGA 6 (PUFA OMEGA 6)
Acidul linoleic
cel mai frecvent acid gras din dieta;
scade LDL-colesterolul;
creste HDL-colesterolul.
Acidul arahidonic
are ca precursor acidul linoleic;
in trombocite se transforma in tromboxan A, substanta puternic vasoconstrictoare si agreganta a plachetelor.
ACIZII GRASI OMEGA 3 (PUFA OMEGA 3)
principalii reprezentanti sunt:
acidul alfa linoleic;
acidul eicosapentaenoic;
acidul docosahexaenoic.
continuti in cantitati mari in uleiul de peste (morun, macrou, somon, hering), precum si in capsulele cu ulei de peste;
roluri:
scaderea agregabilitatii plachetare;
cresterea timpului de coagulare;
vasodilatatie arteriolara.
prin consumul de peste si de ulei de peste, bogat in acid eicosapentaenoic si docosahexaenoic se asigura protectie antiaterogena (scaderea LDL-c si a trigliceridelor), precum si reducerea prevalentei bolilor cardiace;
aportul exagerat prelungeste timpul de sangerare;
cantitatile mari de omega-3 din dieta favorizeaza:
procesele degenerative;
fragilizeaza membranele fosfolipidice;
determina inrautatirea controlului glicemic din cauza cresterii necesarului de insulina la pacientii cu DZ.
