Insulinoterapia

Insulinoterapia reprezinta tratamentul de electie in cazul in care pacientul sufera de diabet zaharat tip 1, dar si in cazul in care pacientul sufera de diabet zaharat tip 2 si nu se reuseste stabilirea unui echilibru glicemic prin tratamentul oral.

INITIEREA INSULINOTERAPIEI

Diabetul zaharat tip 1

Insulinoterapia la persoanele cu diabet zaharat tip 1 este OBLIGATORIE! Pancreasul acestora nu mai secreta insulina, astfel singura solutie terapeutica compatibila cu viata este insulinoterapia.

Aspecte privind tipul de insulina, numarul de injectii zilnice, numarul de unitati de insulina administrate se stabilesc strict individual. De asemenea, insulinoterapia se va adapta varstei, stilului de viata, greutatii corporale si afectiunilor asociate.

Diabetul zaharat tip 2

Schimbarea stilului de viata este de importanta primordiala in tratamentul diabetului zaharat tip 2. Efectuarea zilnica a oricarei forme de activitate fizica, alaturi de reevaluarea regimului alimentar sunt benefice, indiferent de treapta de tratament.

Optiunile de tratament pentru diabetul zaharat tip 2 pot fi grupate in doua mari categorii:

• tratament noninjectabil sau tratament antidiabetic oral;
• tratament injectabil.

Diabetul zaharat tip 2 reprezinta o afectiune cronica, evolutiva si necesita o terapie progresiva. Insulinoterapia se initiaza de obicei in cazul unei persoane tratate de mai multi ani cu medicatie orala la care valorile glicemice nu mai sunt controlate.

Insulinoterapia se poate initia de la diagnosticul diabetului zaharat tip 2 in urmatoarele situatii, insa retineti ca decizia finala ii apartine medicului diabetolog, singurul in masura sa stabileasca ce este mai bine pentru pacientul pe care il are in grija:

• hiperglicemia importanta relevata prin HbA1c intre 8,5 si 10%;
• daca HbA1c>10% se recomanda adoptarea unui regim de insulinoterapie intensiva ceea ce presupune administrarea a mai multor injectii cu insulina.

De asemenea in diabetul zaharat tip 2 exista si alte situatii care constituie indicatii pentru tratamentul cu insulina:

• prezenta contraindicatiilor pentru medicatie orala (afectarea severa a functiei hepatice si renale, unele afectiuni cardiace etc);
• sarcina la o femeie cu diabet zaharat tip 2 anterior ce nu poate fi echilibrat prin dieta;
• infectii intercurente, interventii chirurgicale, pacienti aflati in stare critica (infarct miocardic, accident vascular cerebral) etc;
• complicatii acute ale diabetului (cetoacidoza diabetica, starea hiperglicemica hiperosmolara).

TIPURILE DE INSULINA

Insulina cu actiune ultra-rapida 

Actioneaza cel mai rapid, in medie in 15 minute. Are un varf de actiune la 30 pana la 90 de minute, iar actiunea sa dureaza intre una si cinci ore. Acopera nevoile de insulina atunci cand mesele sunt luate in acelasi timp cu injectia. Majoritatea oamenilor care utilizeaza o insulina ultra-rapida, utilizeaza si o insulina lenta. Denumirile comerciale prezente pe piata sunt: NovoRapid (aspart), Apidra (glulisine) si Humalog (lispro).

Insulina inhalatorie cu actiune rapida Afrezza atinge varful actiunii in aproximativ 15 minute si poate dura pana la trei ore. Ea nu este insa recomandata fumatorilor, persoanelor cu boli cronice pulmonare ca astmul. Deasemenea Afrezza nu poate fi utilizata in tratamentul unei complicatii acute a diabetului zaharat denumita cetoacidoza diabetica.

Insulina cu actiune rapida 

Aceasta isi incepe efectul mai incet si il mentine mai mult timp: inceputul actiunii este in mod normal la 30 pana la 60 de minute, varful de actiune este la doua pana la patru ore, iar durata de actiune este de la cinci pana la opt ore. Este injectata cu 30 pana la 60 de minute inainte de masa. Denumirile comerciale includ Humulin R si Insuman R. Denumirea generica de R vine de la regular.

Insulina cu actiune intermediara 

Aceasta dureaza chiar mai mult. Isi incepe actiunea intr-o ora sau chiar trei ore, are un varf de actiune de la patru pana la 12 ore si o durata a actiunii de la 12 pana la 18 ore. Acest tip de insulina acopera nevoile unei persoane pentru jumatate de zi sau peste noapte. In multe cazuri, acest tip de insulina este prescrisa alaturi de insulina cu actiune rapida sau ultra-rapida. Este comercializata sub denumirea de Humulin N, unde N vine de la NPH.

Insulina cu actiune lenta

Dupa cum va asteptati, dureaza mai mult ca toate celelalte – pana la 26 de ore – asadar o injectie tipica o data pe zi acopera nevoia continua de insulina a organismului pentru o zi intreaga. Inceputul actiunii este dupa circa una, chiar doua ore de la administrare. Aceste tipuri de insulina sunt produse pentru a avea un varf de actiune minim, livrand insulina la o rata stabila. Denumirile comerciale includ Levemir (detemir), Lantus (glargin), Tresiba (deglutec) si Toujeo (glargin). Cea mai noua insulina cu durata lunga de actiune este Tresiba (deglutec). Tresiba are o actiune de mai mult de 24 de ore daca este utilizata in mod regulat. Aceasta ii poate ajuta pe oamenii care uita din cand in cand sa isi injecteze insulina la aceiasi ora in fiecare zi. Asta nu inseamna insa ca pot sari peste o zi intreaga. Persoanele care urmeaza tratament cu insulina lenta, este posibil sa aiba nevoie si de insulina rapida sau ultra-rapida pentru a obtine un echilibru glicemic bun.

Insulina premixata 

Ofera un mod convenabil de a primi o combinatie de doua insuline intr-un singur cartus sau intr-un singur stilou de insulina. Fiecare premixata contine o insulina cu actiune intermediara si o insulina cu actiune rapida sau ultra-rapida. Cantitatea din fiecare insulina este identificata prin numarul ce urmeaza denumirea comerciala. De exemplu Humulin 70/30 contine 70% insulina cu actiune intermediara si 30% insulina cu actiune rapida. Alte denumiri comerciale pentru premixata sunt HumaMix, NovoMix. Acestea se administreaza de regula de doua sau de trei ori pe zi, inainte de masa. Isi incep actiunea de regula la 15 minute, au un varf al actiunii de la 30 de minute la cinci ore si o durata de intre 10 pana la 24 de ore.

Factorii de care depinde rata de absorbtie/durata de actiune sunt urmatorii:

• doza de insulina administrata (este invers proportionala cu rata de absorbtie a insulinei);
• locul in care se administreaza insulina, in conditiile injectarii subcutanate a insulinei, rata de absorbtie scade progresiv astfel:
  • abdomen;
  • brate;
  • fese;
  • coapse.
• nivelul perfuziei sanguine la locul de administrare a insulinei (injectarea intr-o zona bogat vascularizata se insoteste de o absorbtie rapida; de asemenea, injectarea accidentala intr-un vas de sange va determina absorbtia rapida a insuline, cu risc de hipoglicemie imediata);
• temperatura scazuta va incetini viteza de absorbtie a insulinei, cea crescuta o va accelera;
• gradul de activitate fizica.

LOCURILE IN CARE SE ADMINISTREAZA INSULINA (SUBCUTANAT):

• abdomen (exceptand o zona cu diametrul de 4-5 cm periombilical);
• fese;
• coapse: fete anterioare si laterale;
• brate: fete anterioare si laterale.

Insulinele cu actiune rapida si cele cu durata scurta de actiune se recomanda sa fie injectate la nivelul bratelor sau abdomenului, in timp ce insulinele intermediare si lente se administreaza in coapse sau fese.

Se recomanda, deasemenea, schimbarea locului de administrare a insulinei si asigurarea unei distante de aproximativ 2,5 cm intre doua intepaturi consecutive, respectiv alternarea membrului drept cu cel stang, a jumatatii drepte a abdomenului cu cea stanga.

Inainte de injectarea insulinei nu se va dezinfecta locul respectiv. Daca este necesara curatarea locului de administrare a insulinei aceasta se va face cu apa si sapun. In cazul in care se utilizeaza totusi un dezinfectant, trebuie asteptat pana la uscarea pielii.

Alte atentionari referitoare la locul de administrare a insulinei:

• injectarea intr-un membru folosit ulterior intr-un exercitiu fizic va determina cresterea vitezei de absorbtie a insulinei (insemnand actiune mai rapida si risc de hipoglicemie imediata);
• expunerea la soare a zonei de administrare a insulinei se va insoti de cresterea perfuziei locale ceea ce va determina o absorbtie mai rapida.

CAI DE ADMINISTRARE A INSULINEI

Insulina se administreaza de cele mai multe ori subcutan, insa exista mai multe tipuri de administrare folosite in diferite situatii:

• subcutanat sau sub piele: cea mai folosita, pe aceasta cale se pot administra toate tipurile de insulina;
• intravenos: numai pentru insulinele cu durata scurta de actiune, numai in cazuri de urgenta de catre personal medical;
• intramuscular:  cand administrarea intravenoasa a insulinei este recomandata, dar nu este abordabila. Si in acest caz administrarea se va face doar de catre personalul medical;
• intraperitoneal: prin pompe de insulina sau la persoanele care urmeaza dializa peritoneala.

MODALITATI DE AMBALARE A INSULINEI

Insulina poate fi ambalata:

• flacoane de 5 sau 10 ml;
• cartuse de 3 ml; insulina se va administra cu ajutorul dispozitivului de tip stilou (pen);
• sisteme preumplute.

INSULINOTERAPIA – DISPOZITIVE DE ADMINISTRARE

Administrarea insulinei este mult mai usoara in zilele noastre. In momentul actual exista dispozitive automate usor de utilizat si care fac insulinoterapia mult mai usoara.

Printre dispozitivele de administrare mentionam:

• seringi de plastic de unica folosinta;
• dispozitive de tip pen/stilou carora li se adapteaza cartuse (dupa terminarea continutului lor, cartusele se inlocuiesc);
• dispozitive preumplute cu insulina (nu pot fi reincarcate, astfel dupa utilizare se arunca);
• pompe de insulina: externe (insulina se administreaza subcutanat) sau intraperitoneal.

INSULINOTERAPIA – TEHNICA DE INJECTARE

Inainte de a va injecta insulina asigurati-va ca aveti mainile curate si uscate. In cazul insulinelor intermediare, se roteste flaconul sau pen-ul intre palme de cateva ori, inainte de utilizare, pentru resuspendarea completa a insulinei.

In cazul in care folositi un dispozitiv de administrare a insulinei, primele unitati de insulina dintr-un cartus nou se elibereaza in aer.

Pentru a injecta insulina subcutanat si nu intramuscular trebuie sa faceti un pliu. Formarea pliului cutanat este obligatorie indiferent de locul ales pentru administrare. In continuare se introduce acul la un unghi de 45 de grade.

Dupa introducerea acului se aspira pentru a verifica daca, accidental, acesta a fost introdus intr-un vas de sange (in cazul in care se foloseste seringa).

Insulina se injecteaza lent, apoi se asteapta aproximativ 10 secunde inainte de a scoate acul din piele.

Dupa injectare nu masati locul administrarii.

Verificati cei 4C pentru a va asigura de o injectare corecta a insulinei:

• insulina = corecta;
• momentul injectarii = corect;
• doza = corecta;
• locul pentru injectare = corect.

Momentul administrarii insulinei este deasemenea important:

• analogii rapizi de insulina se injecteaza chiar inainte de masa (se pot administra in timpul mesei sau dupa masa);
• insulinele umane se administreaza cu 30 – 45 minute inainte de masa;
• pentru analogii de insulina nu sunt necesare de obicei gustarile dintre mese;
• in cazul insulinelor umane, este importanta respectarea atat a celor 3 mese principale, cat si a gustarilor dintre mese.