Hiperuricemia – factori de risc

Hiperuricemia reprezinta acea afectiune ce consta in acumularea de acid uric in sange, peste valorile considerate normale. Hiperuricemia apare atunci cand valorile acidului uric depasesc 7 mg/dl in cazul barbatilor si 6 mg/dl in cazul femeilor.

Hiperuricemia apare in numeroase situatii. Cea mai cunoscuta manifestare clinica a hiperuricemiei este reprezentata de guta. Guta este o afectiune ce se caracterizeaza clinic prin episoade repetate de inflamatie dureroasa a articulatiilor, datorita depunerii de cristale de acid uric.

Hipeuricemia mai poate fi intalnita si in alte situatii printre care mentionam:

• boli cardiovasculare;
• obezitate;
• insuficienta renala;
• consum de alcool;
• excese alimentare (in special de carne rosie si organe);
• diabet zaharat dezechilibrat;
• sindrom metabolic;
• tratament cu diuretice etc.

Avand in vedere multitudinea de cauze interpretarea hiperuricemiei trebuie facuta in contextul clinic de catre un medic. Va prezentam in cele ce urmeaza cativa din factorii de risc cei mai des intalniti pentru hiperuricemie.

HIPERURICEMIA – FACTORI DE RISC

FACTORI GENETICI

DEFECTE MONOGENICE

Aceste defecte genetice monogenice sunt foarte rare. Ele determina productia exagerata de acid uric, prin deficite ale enzimelor cu rol in metabolismul purinelor.

Printre defectele monogenice mentionam:

• deficitul genetic de HPRT: in acest caz intreaga cantitate de hipoxantina si guanina va trece in urat. In consecinta, se va accelera sinteza de novo de AI si de purine, cu cresterea, in continuare a uratilor (un cerc vicios).
• hiperactivitatea PRPP: cu accentuarea sintezei de novo.

DEFECTE POLIGENICE

Studiile pe gemeni au aratat ca atat clearance-ul renal al acidului uric, cat si raportul acid uric urinar/creatinina urinara au un grad inalt de transmitere ereditara (60% si respectiv 87%).

S-au identificat mai multe gene ce regleaza transportul urinar de urat si ce stau la baza predispozitiei familiale spre hiperuricemie. Dintre acestea, cele mai studiate gene sunt:

• gena codata a transportorului uman 1 al uratului (URAT 1);
• gena transportorului de glucoza si fructoza (GLUT 6), care serveste ca transportor de urat de inalta capacitate, la nivel renal.

Nu trebuie omis faptul ca un rol important, la persoanele cu predispozitie genetica spre hiperuricemie, il are dieta. Un consum exagerat de alimente bogate in proteine, precum si ingestia cronica sau abuzul acut de alcool le sporesc sansele de hiperuricemie.

Interactiunea gene-mediu este foarte bine exemplificata de epidemiologia gutei la populatia Maori din Noua Zeelanda. Aceasta populatie are o predispozitie genetica importanta pentru hiperuricemie. Inainte de secolul 18, insa, guta era rara la aceasta populatie cu toate ca predispozitia era prezenta. Odata cu sosirea colonistilor europeni, care au impus modificari marcate ale stilului de viata, incidenta gutei la bastinasi a crescut brutal. In zilele noastre, incidenta gutei la acestia fiind cea mai mare din lume (unul din opt barbati Maori are guta).

SEXUL SI VARSTA

SEXUL

Spre deosebire de barbati, femeile au un nivel ceva mai redus al acidului uric in sange. Prin urmare prevalenta gutei la femei este mai mica decat cea din randul barbatilor.

Acest aspect este explicat prin efectul uricozuric al estrogenului.

VARSTA

Varsta constituie un factor important in aparitia hiperuricemiei, la ambele sexe. Menanismele sunt multiple:

• reducerea functiei renale;
• cresterea utilizarii diureticelor si a altor medicamente ce altereaza clearance-ul acidului uric;
• modificarile tesutului conjunctiv care favorizeaza formarea cristalelor;
• cresterea prevalentei leziunilor degenerative osteoarticulare (artroza), factor accelerator al cristalizarii tisulare.

STILUL DE VIATA

DIETA

Se cunoaste de ceva timp rolul alimentatiei in aparitia gutei. Alimentatia bogata in proteine si consumul de alcool reprezinta un factor important in aparitia acestei afectiuni.

Studiul Health Professionals Follow-up (HPFS) a confirmat legatura dintre guta si consumul exagerat de carne rosie si de fructe de mare. De mentionat ca ingestia de legume cu continut considerabil de purine nu s-a insotit de o crestere a riscului de guta. Deasemenea consumul crescut de lactate sarace in grasimi a condus la diminuarea riscului de guta.

Pe langa consumul de purine, consumul de bauturi indulcite (nu dietetice) se insoteste de cresterea numarului de cazuri de guta. Persoanele ce au avut cel mai mare consum de fructoza au prezentat dublarea riscului de hiperuricemie simptomatica, in comparatie cu cei cu consum minim.

Reducerea consumului de purine se asociaza cu reducerea acidului uric din sange cu 0.6 – 1.8 mg/dl.

Vitamina C are un efect uricozuric moderat, HPFS a demonstrat o relatie inversa intre aportul ei alimentar si concentratia serica de urat. Suplimentarea zilnica a dietei cu 500 mg vitamina C, timp de 2 luni a determinat reducerea uratemiei cu 0.5 mg/dl. Consumul de cafea (nu de ceai verde) a fost asociat cu scaderea uratemiei.

ACTIVITATEA FIZICA

O activitate fizica constanta, moderata, nu intensa se asociaza cu scaderea riscului de guta.

ALCOOLUL

Se cunoaste deja rolul alcoolului in aparitia gutei. Dintre bauturile alcoolice, rolul cel mai important il joaca berea si bauturile spirtoase, in timp ce vinul pare a avea un efect neutru. Mecanismele prin care alcoolul contribuie la declansarea gutei sunt reprezentate de:

• continut crescut in purine al unor bauturi alcoolice, mai ales al berii prin guanozina;
• conversia etanolului in aceti-CoA, ceea ce determina degradarea adenin-nucleotidului, cu formare de adenozin-monofosfat, precursor al acidului uric;
• cresterea concentratiei serice a acidului lactic, care inhiba excretia de acid uric.

MEDICAMENTELE

DIURETICELE TIAZIDICE SI DE ANSA

Diureticele sunt medicamente ce ajuta la eliminarea excesului de apa din organism. Ele joaca un rol important in aparitia gutei, mai ales la persoanele in varsta si la persoanele de sex feminin.

ASPIRINA

Aspirina are o dubla actiune, ce se diferentiaza in functie de doza. Dozele mici de aspirina, utilizate de obicei in preventia secundara cardiovasculara, inhiba excretia urinara a acidului uric. Dozele mari de aspirina (2 g/zi) sunt uricozurice.

ALTE MEDICAMENTE CE CRESC URATEMIA

Printre alte tipuri de medicamente ce cresc uratemia mentionam:

• ciclosporina;
• pirazinamida;
• etambutolul;
• levodopa.

SINDROM METABOLIC

Sindromul reprezinta un conglomerat de anomalii metabolice si cardiovasculare. Sindromul metabolic asociaza hiperglicemie de diverse grade, obezitate, hipertensiune arteriala si dislipidemii. Concentratiile crescute de acid uric se asociaza frecvent cu anomaliile prezente in sindromul metabolic.

Studiile efectuate pe voluntari sanatosi si pe subiecti cu hiperuricemie asimptomatica au identificat hiperinsulinismul ca posibila legatura intre sindromul metabolic si acidul uric seric. Insulina avand ca efect reducerea absorbtiei acidului uric in tubul proximal renal, duce la cresterea concentratiei serice a acestei substante.

Dupa: Virel Serban – Tratat roman de boli metabolice