Diabetul zaharat indus medicamentos si chimic

De mentionat ca diabetul zaharat indus medicamentos si chimic apare mai ales la persoanele predispuse la diabet sau la cele ce prezinta insulino-rezistenta.

Exista nenumarate medicamente si substante chimice ce pot altera secretia de insulina, insa ele nu pot produce diabet zaharat prin ele insele, ci precipita aparitia acestuia la persoanele cu insulino-rezistenta.

DIABETUL ZAHARAT INDUS MEDICAMENTOS SI CHIMIC

Va prezentam in cele ce urmeaza cateva din medicamentele ce pot duce la aparitia diabetului zaharat la persoanele cu insulino-rezistenta:

• glucocorticoizii:
  • reprezinta analogii sintetici ai hormonilor corticosuprarenalieni;
  • sunt utilizati pentru actiunea lor antiinflamatoare superioara antiinflamatoarelor nesteroidiene, antialergica, imunosupresoare marcata si nu numai;
  • au cel mai mare efect de crestere a glicemiei;
  • scad sensibilitatea hepatica la insulina;
  • scad sensibilitatea periferica la insulina;
  • efectele sunt induse printr-un mecanism post-receptor;
  • efectul lor este dependent de doza, iar durata expunerii nu pare a fi importanta;
  • dupa sistarea administrarii hiperglicemia este reversibila;
  • tratamentul diabetului zaharat indus de glucocorticoizi se poate face, daca este necesar cu insulina.
• hormonii tiroidieni:
  • stimuleaza productia hepatica de glucoza;
  • stimuleaza glicogenoliza hepatica;
  • stimuleaza catabolismul proteinelor;
  • stimuleaza lipoliza;
  • cresc in general metabolismul bazal.
• diazoxidul:
  • reprezinta un activator al canalelor de potasiu, ce produce relaxare locala la nivelul musculaturii netede prin cresterea permeabilitatii ionilor de potasiu;
  • depolarizeaza canalele de calciu, prevenind iesirea calciului din sarcolema si activarea aparatului contractil;
  • este utilizat ca:
    • vasodilatator in tratamentul hipertensiunii acute sau a hipertensiunii maligne;
    • prima alegere in hipertensiunea arteriala insotita de insuficienta renala;
    • inhibitor al secretiei de insulina, contracarand hipoglicemia la pacientii ce sufera de insulinom (o tumora ce produce insulina) sau in tratamentul hiperinsulinismului congenital.
  • interfera cu eliberarea de insulina prin actiunea sa asupra canalelor de potasiu;
  • diazoxidul este unul din cei mai potenti deschizatori ai canalelor de K+ATP prezente la nivelul celulelor producatoare de insulina din pancreas;
  • deschiderea canalelor K+ATP dependente duce la hiperpolarizarea membranei celulare, scaderea influxului de calciu si in consecinta reducerea eliberarii de insulina;
  • acest medicament nu se administreaza pacientilor cu diabet zaharat neinsulino-necesitant.
• diureticele tiazidice:
  • actioneaza la nivelul ansei Henle impiedicand resorbtia de sodiu si clor;
  • cresc excretia urinara de potasiu;
  • pot produce hiponatremie rapida si mortala;
  • prin hipopotasemia produsa afecteaza canalele K+ATP dependente de la nivelul celulelor secretoare de insulina, impiedicand in acest fel eliberarea insulinei si ducand la cresterea glicemiei.
• agonistii beta-adrenergici:
  • actioneaza asupra receptorilor beta-2 pancreatici, afectand secretia insulinica;
  • sunt reprezentati de bronhodilatatoarele utilizate in tratamentul astmului datorita efectului lor de relaxare a cailor aeriene.
• fenitoina:
  • medicament antiepilectic sau anticonvulsivant.
• interferonul alfa:
  • utilizat in tratamentul neoplasmelor, dar si al hepatitelor virale si nu numai;
  • este antagonist al sistemului autoimun;
  • induce prin actiunea sa formarea de anticorpi anticelule insulare;
  • determina insulinopenie severa.
• pentamidina
  • medicament antimicrobian utilizat in tratamentul leismaniozei, babesiozei, dar si in tratamentul pneumoniei cu pneumocystis la pacientii imunodeprimati;
  • poate distruge definitiv celule beta.
• acidul nicotinic sau vitamina PP:
  • altereaza actiunea insulinei.

Pe langa medicamentele de mai sus trebuie sa mentionam si VACOR o otrava pentru sobolani ce poate distruge in totalitate celule beta pancreatice.