Comorbiditatile din diabetul zaharat – Ghidul ADA 2018

Tintele glicemice pentru diabetici

COMORBIDITATILE DIN DIABETUL ZAHARAT CONFORM GHIDULUI AMERICAN DE DIABET 2018

PENTRU A PREVENI COMORBIDITATILE DIN DIABETUL ZAHARAT SE RECOMANDA IMUNIZAREA

  • se urmareste schema de vaccinare pentru oamenii fara diabet zaharat;
  • vaccinari antigripale anuale sunt recomandate pentru toti oamenii cu varsta peste 6 ani;
  • vaccinarea antipneumococcica (inclusiv pneumonia pneumococica) cu vaccin conjugat 13 valent PCV13 este recomandata la toti copiii inainte de 2 ani;
  • persoanele cu diabet si varsta cuprinsa intre 2 si 64 de ani trebuie sa primeasca vaccinul antipneumococic polizaharidic 23-valent (PPSV23);
  • la persoanele peste 65 de ani indiferent de istoricul vaccinarilor se administreaza PPSV23;
  • se administreaza 3 doze de vaccin antihepatita B la adultii nevaccinati cu varste cuprinse intre 19 si 59 de ani;
  • se ia in considerare aceiasi administrare la adultii peste 60 de ani;
  • vaccinarile impotriva tetanus-difterie-pertusis, pojar-rubeola, HPV sunt deasemenea importante pentru adultii cu diabet.

COMORBIDITATILE DIN DIABETUL ZAHARAT

1. BOLILE AUTOIMUNE

  • bolile autoimune fac parte din comorbiditatile din diabetul zaharat;
  • pacientii cu diabet zaharat tip 1 se vor testa pentru boli tiroidiene si boala celiaca cat mai curand dupa diagnostic;
  • persoanele cu diabet zaharat tip 1 prezinta un risc crescut pentru bolile autoimune inclusiv:
    • boli tiroidiene;
    • insuficienta adrenala primara;
    • boala celiaca;
    • gastrita autoimuna;
    • hepatita autoimuna;
    • dermatomiozita;
    • miastenia gravis.
  • in bolile autoimune organismul nu reuseste sa tolereze anumite peptide de la nivelul organelor tinta.

2. CANCERUL

  • din nefericire cancerul face parte din comorbiditatile din diabetul zaharat;
  • diabetul este asociat cu un risc crescut de cancer:
    • hepatic;
    • de pancreas;
    • de endometru;
    • de colon/rect;
    • de san;
    • de vezica urinara.
  • pacientii cu diabet trebuie incurajati sa isi faca screening-ul legat de cancer si sa reduca factorii de risc modificabili pentru cancer (obezitatea, inactivitatea fizica si fumatul);
  • predispozitia poate veni fie din factorii de risc comuni diabetului zaharat tip 2 – cancer (varsta inaintata, obezitatea si inactivitatea fizica), dar si din factorii legati de diabet (fiziologia bolii, tratamentul diabetului).

3. AFECTAREA COGNITIVA/DEMENTA

  • la persoanele cu istoric de afectare cognitiva/dementa controlul glicemic intensiv nu poate fi asteptat sa remedieze deficitele;
  • tratamentul trebuie realizat in asa fel incat hipoglicemiile sa fie evitate;
  • diabetul este asociat cu un risc semnificativ crescut de declin cognitiv si dementa.

4. HIPERGLICEMIA

  • la diabetul zaharat tip 2 gradul si durata hiperglicemiei sunt legate de dementa;
  • un declin cognitiv mai rapid este asociat atat cu HbA1c crescuta, cat si cu durata mare a diabetului.

5. HIPOGLICEMIA

  • in diabetul zaharat tip 2, hipoglicemia severa este asociata cu reducerea functiei cognitive;
  • iar la cei cu functie cognitiva afectata cu hipoglicemii mai severe.

6. NUTRITIA

  • pare sa nu influenteze functia cognitiva, desi dieta mediteraneeana pare sa ajute la imbunatatirea functiei cognitive.

7. STATINELE

  • statinele nu influenteaza functia cognitiva asadar pot fi folosite fara probleme la persoanele cu diabet si risc cardiovascular crescut.

8. STEATOZA HEPATICA

  • diabetul se asociaza cu aparitia steato-hepatitei non-alcoolice si cu carcinomul hepatocelular;
  • cresterea transaminazelor hepatice sunt asociate cu:
    • indice de masa corporala crescut;
    • circumferinta taliei mare;
    • trigliceride mari;
    • HDL colesterol scazut.
  • interventiile din diabet (scadere ponderala, scadere glicemica, tratament pentru hiperglicemie sau dislipidemie) sunt benefice si pentru steato-hepatita non-alcoolica.

9. PANCREATITA

  • autotransplantul de celule pancreatice trebuie luat in considerare la pacientii ce necesita pancreatectomie totala pentru pancreatita cronica refractara la medicamente pentru a preveni diabetul post-chirurgical;
  • diabetul este legat cu boala pancreasului exocrin (pancreatita) care poate distruge arhitectura globala sau fiziologia pancreasului, ceea ce duce adesea la disfunctie endocrina si exocrina;
  • persoanele cu diabet au un risc de doua ori mai mare de pancreatita;
  • prediabetul/diabetul a aparut la aproximativ 1/3 din pacienti dupa un episod de pancreatita acuta.

10. FRACTURI

  • fracturile de sold legate de varsta au o incidenta mai crescuta la persoanele cu diabet zaharat tip 1 sau 2 la ambele sexe;
  • diabetul zaharat tip 1 este asociat cu osteoporoza, dar in diabetul zaharat tip 2 riscul de fractura de sold este mai mare in ciuda densitatii minerale osoase crescute;
  • masurarea densitatii osoase trebuie realizata de indata ce pacientul a atins varsta ce il predispune la rarefierea densitatii osoase;
  • strategiile de preventie a fracturilor pentru persoanele cu diabet sunt aceleasi ca la persoanele fara diabet si includ suplimentarea cu vitamina D;
  • la pacientii cu diabet zaharat tip 2 si factori de risc pentru fracturi, tiazolidindionele si inhibitorii SGTL-2 trebuie utilizati cu prudenta.

11. DEFICIENTELE DE AUZ

  • deficientele de auz atat la frecventa inalta, cat si la frecventa medie/joasa fac parte din comorbiditatile din diabetul zaharat probabil din cauza neuropatiei si a bolii vasculare.

12. HIV

  • pacientii cu HIV trebuie testati pentru diabet si prediabet cu ajutorul glicemiei a jeun la fiecare 6-12 luni inainte de tratamentul antiretroviral si la 3 luni dupa inceperea sau schimbarea terapiei antiretrovirale;
  • daca analizele initiale sunt normale verificarea glicemiei a jeun se va face anual;
  • riscul de diabet creste in tratamentul cu anumiti inhibitori de proteaze si inhibitori de nucleotid revers transcriptaza;
  • inhibitorii de proteaze sunt asociati cu rezistenta la insulina si pot duce si la apoptoza celulara beta-pancreatica;
  • inhibitoriii de nucleotid revers transcriptaza deasemenea afecteaza distributia grasimii (lipohipertrofie si lipoatrofie) care este asociata cu rezistenta la insulina;
  • testarea HbA1c in cazul unui bolnav cu HIV subestimeaza glicemia si nu este recomandata pentru diagnostic;
  • la pacientii cu HIV si hiperglicemie asociata cu antiretrovirale se ia in considerare intreruperea terapiei si inlocuirea acesteia cu alternative de tratament daca exista.

13. TESTOSTERON SCAZUT LA BARBATI

  • la barbatii cu diabet care au simptome sau semne de hipogonadism (scaderea libidoului, scaderea activitatii sexuale, disfunctii erectile) se ia in considerare screening-ul cu recoltarea testosteronului matinal;
  • nivelul testosteronului este mai scazut la pacientii cu diabet, insa obezitatea reprezinta un factor asociat important;
  • substitutia cu testosteron la barbatii cu hipogonadism simptomatic poate avea beneficii ca:
    • functie sexuala imbunatatita;
    • stare de bine;
    • cresterea mase musculare si a puterii;
    • cresterea densitatii osoase.

14. APNEEA DE SOMN OBSTRUCTIVA

  • ratele de apnee de somn (factor de risc cardio-vascular) sunt semnificativ mai mari in obezitate, mai ales obezitate centrala.

15. BOALA PERIODONTALA

  • boala periodontala este mai severa si mai prevalenta la diabetici.

16. AFECTIUNI PSIHOSOCIALE/EMOTIONALE

  • aceste afectiuni fac parte din comorbiditatile din diabetul zaharat;
  • afectiuniel psihosociale/emotionale sunt mai frecvente la diabetici si pot influenta in rau managementul diabetului;
  • vizita initiala, apoi vizitele periodice trebuie sa caute semne sau simptome de:
    • depresie;
    • anxietate;
    • alimentatie haotica.

ANXIETATEA

  • se ia in considerare screening-ul pentru anxietate la persoanele ce arata ingrijorare si anxietate legate de:
    • complicatiile diabetului;
    • injectiile de insulina;
    • medicatie;
    • hipoglicemie;
  • dar si pentru cei ce arata teama, ganduri irationale, comportament de evitare, comportament repetitiv exagerat, izolare sociala;
  • tratamentul pentru anxietate se va recomanda in acest caz;
  • persoanele ce nu constientizeaza hipoglicemia pot dezvolta teama de hipoglicemie si trebuie tratate prin utilizarea unui antrenament de constientizare a glicemiei ce va ajuta la restabilirea echilibrului si la reducerea fricii de hipoglicemie.

DEPRESIA

  • screening anual al tuturor pacientilor cu diabet, mai ales in cazul celor cu istoric de depresie;
  • se cauta semne de depresie si in cazul diagnosticul complicatiilor sau a oricarei schimbari in statusul pacientului;
  • pacientii pozitivi vor fi indrumati catre un medic psihiatru cu experienta in acest sens;
  • istoricul de depresie, depresia recurenta si medicamentele antidepresive reprezinta factori de risc pentru dezvoltarea diabetului zaharat tip 2 mai ales daca persoana in cauza prezinta si alti factori de risc pentru aparitia diabetului zaharat tip 2 (obezitate, antecedente heredocolaterale de diabet zaharat tip 2);
  • indiferent de tipul de diabet, femeile au rate semnificative mai mari de depresie decat barbatii.

TULBURARI DE COMPORTAMENT ALIMENTAR

  • una din comorbiditatile din diabetul zaharat este legata de tulburarile de comportament alimentar;
  • tratamentul trebuie reevaluat la pacientii la care se observa tulburari de comportament alimentar;
  • se recomanda screening pentru tulburarile de comportament alimentar atunci cand hiperglicemia si scaderea in greutate sunt inexplicabile in contextul automonitorizarii legate de:
    • dozarea medicamentelor;
    • planul de masa;
    • activitatea fizica.
  • la persoanele cu diabet zaharat tip 1 omiterea insulinei pentru a produce glicozurie, pentru a scadea in greutate reprezinta cea mai comuna forma de tulburare de comportament alimentar;
  • la persoanele cu diabet zaharat tip 2 mancatul compulsiv acompaniat de senzatie de pierdere a controlului este cea mai comuna forma de tulburare a comportamentului alimentar;
  • la pacientii cu diabet zaharat tip 2 tratati cu insulina omiterea intentionata a dozelor este deasemenea raportata;
  • persoanele cu diabet si tulburari de comportament alimentar au risc crescut de tulburari mentale;
  • medicatia aditionala ca GLP-1 agonistii ii poate ajuta pe pacienti nu doar sa isi atinga tintele glicemice, dar sa isi si regleze foamea, consumul exagerat de alimente si simptomele bulimice.

PROBLEMELE MENTALE GRAVE

  • screening anual pentru prediabet/diabet la persoanele care urmeaza tratament cu antipsihotice atipice;
  • daca antipsihoticele de a doua generatie sunt prescrise pacientilor cu diabet trebuie monitorizate cu grija:
    • schimbarile legate de greutate;
    • controlul glicemic;
    • nivelul colesterolului;
  • iar tratamentul antidiabetic trebuie reevaluat;
  • pacientii cu probleme serioase mentale, in special cei cu schizofrenie arata rate crescute ale diabetului zaharat tip 2;
  • persoanele cu schizofrenie trebuie sa fie monitorizate pentru diabet zaharat tip 2;
  • antipsihoticele de a doua generatie (atipice) in special olanzapina cresc riscul de aparitie a diabetului zaharat tip 2.

Sursa: Ghidul American de Diabet 2018

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *