Comorbiditatile din diabetul zaharat – Ghidul ADA 2018
COMORBIDITATILE DIN DIABETUL ZAHARAT CONFORM GHIDULUI AMERICAN DE DIABET 2018
PENTRU A PREVENI COMORBIDITATILE DIN DIABETUL ZAHARAT SE RECOMANDA IMUNIZAREA
- se urmareste schema de vaccinare pentru oamenii fara diabet zaharat;
- vaccinari antigripale anuale sunt recomandate pentru toti oamenii cu varsta peste 6 ani;
- vaccinarea antipneumococcica (inclusiv pneumonia pneumococica) cu vaccin conjugat 13 valent PCV13 este recomandata la toti copiii inainte de 2 ani;
- persoanele cu diabet si varsta cuprinsa intre 2 si 64 de ani trebuie sa primeasca vaccinul antipneumococic polizaharidic 23-valent (PPSV23);
- la persoanele peste 65 de ani indiferent de istoricul vaccinarilor se administreaza PPSV23;
- se administreaza 3 doze de vaccin antihepatita B la adultii nevaccinati cu varste cuprinse intre 19 si 59 de ani;
- se ia in considerare aceiasi administrare la adultii peste 60 de ani;
- vaccinarile impotriva tetanus-difterie-pertusis, pojar-rubeola, HPV sunt deasemenea importante pentru adultii cu diabet.
COMORBIDITATILE DIN DIABETUL ZAHARAT
1. BOLILE AUTOIMUNE
- bolile autoimune fac parte din comorbiditatile din diabetul zaharat;
- pacientii cu diabet zaharat tip 1 se vor testa pentru boli tiroidiene si boala celiaca cat mai curand dupa diagnostic;
- persoanele cu diabet zaharat tip 1 prezinta un risc crescut pentru bolile autoimune inclusiv:
- boli tiroidiene;
- insuficienta adrenala primara;
- boala celiaca;
- gastrita autoimuna;
- hepatita autoimuna;
- dermatomiozita;
- miastenia gravis.
- in bolile autoimune organismul nu reuseste sa tolereze anumite peptide de la nivelul organelor tinta.
2. CANCERUL
- din nefericire cancerul face parte din comorbiditatile din diabetul zaharat;
- diabetul este asociat cu un risc crescut de cancer:
- hepatic;
- de pancreas;
- de endometru;
- de colon/rect;
- de san;
- de vezica urinara.
- pacientii cu diabet trebuie incurajati sa isi faca screening-ul legat de cancer si sa reduca factorii de risc modificabili pentru cancer (obezitatea, inactivitatea fizica si fumatul);
- predispozitia poate veni fie din factorii de risc comuni diabetului zaharat tip 2 – cancer (varsta inaintata, obezitatea si inactivitatea fizica), dar si din factorii legati de diabet (fiziologia bolii, tratamentul diabetului).
3. AFECTAREA COGNITIVA/DEMENTA
- la persoanele cu istoric de afectare cognitiva/dementa controlul glicemic intensiv nu poate fi asteptat sa remedieze deficitele;
- tratamentul trebuie realizat in asa fel incat hipoglicemiile sa fie evitate;
- diabetul este asociat cu un risc semnificativ crescut de declin cognitiv si dementa.
4. HIPERGLICEMIA
- la diabetul zaharat tip 2 gradul si durata hiperglicemiei sunt legate de dementa;
- un declin cognitiv mai rapid este asociat atat cu HbA1c crescuta, cat si cu durata mare a diabetului.
5. HIPOGLICEMIA
- in diabetul zaharat tip 2, hipoglicemia severa este asociata cu reducerea functiei cognitive;
- iar la cei cu functie cognitiva afectata cu hipoglicemii mai severe.
6. NUTRITIA
- pare sa nu influenteze functia cognitiva, desi dieta mediteraneeana pare sa ajute la imbunatatirea functiei cognitive.
7. STATINELE
- statinele nu influenteaza functia cognitiva asadar pot fi folosite fara probleme la persoanele cu diabet si risc cardiovascular crescut.
8. STEATOZA HEPATICA
- diabetul se asociaza cu aparitia steato-hepatitei non-alcoolice si cu carcinomul hepatocelular;
- cresterea transaminazelor hepatice sunt asociate cu:
- indice de masa corporala crescut;
- circumferinta taliei mare;
- trigliceride mari;
- HDL colesterol scazut.
- interventiile din diabet (scadere ponderala, scadere glicemica, tratament pentru hiperglicemie sau dislipidemie) sunt benefice si pentru steato-hepatita non-alcoolica.
9. PANCREATITA
- autotransplantul de celule pancreatice trebuie luat in considerare la pacientii ce necesita pancreatectomie totala pentru pancreatita cronica refractara la medicamente pentru a preveni diabetul post-chirurgical;
- diabetul este legat cu boala pancreasului exocrin (pancreatita) care poate distruge arhitectura globala sau fiziologia pancreasului, ceea ce duce adesea la disfunctie endocrina si exocrina;
- persoanele cu diabet au un risc de doua ori mai mare de pancreatita;
- prediabetul/diabetul a aparut la aproximativ 1/3 din pacienti dupa un episod de pancreatita acuta.
10. FRACTURI
- fracturile de sold legate de varsta au o incidenta mai crescuta la persoanele cu diabet zaharat tip 1 sau 2 la ambele sexe;
- diabetul zaharat tip 1 este asociat cu osteoporoza, dar in diabetul zaharat tip 2 riscul de fractura de sold este mai mare in ciuda densitatii minerale osoase crescute;
- masurarea densitatii osoase trebuie realizata de indata ce pacientul a atins varsta ce il predispune la rarefierea densitatii osoase;
- strategiile de preventie a fracturilor pentru persoanele cu diabet sunt aceleasi ca la persoanele fara diabet si includ suplimentarea cu vitamina D;
- la pacientii cu diabet zaharat tip 2 si factori de risc pentru fracturi, tiazolidindionele si inhibitorii SGTL-2 trebuie utilizati cu prudenta.
11. DEFICIENTELE DE AUZ
- deficientele de auz atat la frecventa inalta, cat si la frecventa medie/joasa fac parte din comorbiditatile din diabetul zaharat probabil din cauza neuropatiei si a bolii vasculare.
12. HIV
- pacientii cu HIV trebuie testati pentru diabet si prediabet cu ajutorul glicemiei a jeun la fiecare 6-12 luni inainte de tratamentul antiretroviral si la 3 luni dupa inceperea sau schimbarea terapiei antiretrovirale;
- daca analizele initiale sunt normale verificarea glicemiei a jeun se va face anual;
- riscul de diabet creste in tratamentul cu anumiti inhibitori de proteaze si inhibitori de nucleotid revers transcriptaza;
- inhibitorii de proteaze sunt asociati cu rezistenta la insulina si pot duce si la apoptoza celulara beta-pancreatica;
- inhibitoriii de nucleotid revers transcriptaza deasemenea afecteaza distributia grasimii (lipohipertrofie si lipoatrofie) care este asociata cu rezistenta la insulina;
- testarea HbA1c in cazul unui bolnav cu HIV subestimeaza glicemia si nu este recomandata pentru diagnostic;
- la pacientii cu HIV si hiperglicemie asociata cu antiretrovirale se ia in considerare intreruperea terapiei si inlocuirea acesteia cu alternative de tratament daca exista.
13. TESTOSTERON SCAZUT LA BARBATI
- la barbatii cu diabet care au simptome sau semne de hipogonadism (scaderea libidoului, scaderea activitatii sexuale, disfunctii erectile) se ia in considerare screening-ul cu recoltarea testosteronului matinal;
- nivelul testosteronului este mai scazut la pacientii cu diabet, insa obezitatea reprezinta un factor asociat important;
- substitutia cu testosteron la barbatii cu hipogonadism simptomatic poate avea beneficii ca:
- functie sexuala imbunatatita;
- stare de bine;
- cresterea mase musculare si a puterii;
- cresterea densitatii osoase.
14. APNEEA DE SOMN OBSTRUCTIVA
- ratele de apnee de somn (factor de risc cardio-vascular) sunt semnificativ mai mari in obezitate, mai ales obezitate centrala.
15. BOALA PERIODONTALA
- boala periodontala este mai severa si mai prevalenta la diabetici.
16. AFECTIUNI PSIHOSOCIALE/EMOTIONALE
- aceste afectiuni fac parte din comorbiditatile din diabetul zaharat;
- afectiuniel psihosociale/emotionale sunt mai frecvente la diabetici si pot influenta in rau managementul diabetului;
- vizita initiala, apoi vizitele periodice trebuie sa caute semne sau simptome de:
- depresie;
- anxietate;
- alimentatie haotica.
ANXIETATEA
- se ia in considerare screening-ul pentru anxietate la persoanele ce arata ingrijorare si anxietate legate de:
- complicatiile diabetului;
- injectiile de insulina;
- medicatie;
- hipoglicemie;
- dar si pentru cei ce arata teama, ganduri irationale, comportament de evitare, comportament repetitiv exagerat, izolare sociala;
- tratamentul pentru anxietate se va recomanda in acest caz;
- persoanele ce nu constientizeaza hipoglicemia pot dezvolta teama de hipoglicemie si trebuie tratate prin utilizarea unui antrenament de constientizare a glicemiei ce va ajuta la restabilirea echilibrului si la reducerea fricii de hipoglicemie.
DEPRESIA
- screening anual al tuturor pacientilor cu diabet, mai ales in cazul celor cu istoric de depresie;
- se cauta semne de depresie si in cazul diagnosticul complicatiilor sau a oricarei schimbari in statusul pacientului;
- pacientii pozitivi vor fi indrumati catre un medic psihiatru cu experienta in acest sens;
- istoricul de depresie, depresia recurenta si medicamentele antidepresive reprezinta factori de risc pentru dezvoltarea diabetului zaharat tip 2 mai ales daca persoana in cauza prezinta si alti factori de risc pentru aparitia diabetului zaharat tip 2 (obezitate, antecedente heredocolaterale de diabet zaharat tip 2);
- indiferent de tipul de diabet, femeile au rate semnificative mai mari de depresie decat barbatii.
TULBURARI DE COMPORTAMENT ALIMENTAR
- una din comorbiditatile din diabetul zaharat este legata de tulburarile de comportament alimentar;
- tratamentul trebuie reevaluat la pacientii la care se observa tulburari de comportament alimentar;
- se recomanda screening pentru tulburarile de comportament alimentar atunci cand hiperglicemia si scaderea in greutate sunt inexplicabile in contextul automonitorizarii legate de:
- dozarea medicamentelor;
- planul de masa;
- activitatea fizica.
- la persoanele cu diabet zaharat tip 1 omiterea insulinei pentru a produce glicozurie, pentru a scadea in greutate reprezinta cea mai comuna forma de tulburare de comportament alimentar;
- la persoanele cu diabet zaharat tip 2 mancatul compulsiv acompaniat de senzatie de pierdere a controlului este cea mai comuna forma de tulburare a comportamentului alimentar;
- la pacientii cu diabet zaharat tip 2 tratati cu insulina omiterea intentionata a dozelor este deasemenea raportata;
- persoanele cu diabet si tulburari de comportament alimentar au risc crescut de tulburari mentale;
- medicatia aditionala ca GLP-1 agonistii ii poate ajuta pe pacienti nu doar sa isi atinga tintele glicemice, dar sa isi si regleze foamea, consumul exagerat de alimente si simptomele bulimice.
PROBLEMELE MENTALE GRAVE
- screening anual pentru prediabet/diabet la persoanele care urmeaza tratament cu antipsihotice atipice;
- daca antipsihoticele de a doua generatie sunt prescrise pacientilor cu diabet trebuie monitorizate cu grija:
- schimbarile legate de greutate;
- controlul glicemic;
- nivelul colesterolului;
- iar tratamentul antidiabetic trebuie reevaluat;
- pacientii cu probleme serioase mentale, in special cei cu schizofrenie arata rate crescute ale diabetului zaharat tip 2;
- persoanele cu schizofrenie trebuie sa fie monitorizate pentru diabet zaharat tip 2;
- antipsihoticele de a doua generatie (atipice) in special olanzapina cresc riscul de aparitie a diabetului zaharat tip 2.
Sursa: Ghidul American de Diabet 2018