Clasificarea retinopatiei diabetice

Clasificarea retinopatiei diabetice se face in functie de prezenta vaselor de neoformatie sau lipsa acestora. Odata aparute vasele de neoformatie, prezinta un prognostic grav si interventia terapeutica trebuie facuta fara intarziere.

Clasificarea retinopatiei diabetice folosita astazi este cea recomandata de EDTRS (Early Diabetic Retinopathy Study).

CLASIFICAREA RETINOPATIEI DIABETICE

Asa cum am mentionat intr-un articol precedent, retinopatia diabetica se imparte in functie de prezenta sau absenta vaselor de neoformatie in:

• retinopatie diabetica neproliferativa;
• retinopatie diabetica proliferativa.

RETINOPATIA DIABETICA NEPROLIFERATIVA

Retinopatia diabetica neproliferativa reprezinta acel stadiu de afectare retiniana ce nu prezinta vase de neoformatie, insa prezinta modificari tisulare si vasculare de alta natura. Retinopatia diabetica neproliferativa se imparte in:

• retinopatie diabetica neproliferativa usoara ce prezinta urmatoarele tipuri de modificari:
  • microanevrisme;
  • hemoragii intraretiniene;
  • exsudate dure, formate prin extravazarea lipoproteinelor.
• retinopatie diabetica neproliferativa medie ce prezinta urmatoarele tipuri de modificari:
  • microanevrisme;
  • hemoragii intraretiniene;
  • anomalii microvasculare intraretiniene cu aspect „in matanii” sau „margele pe ata” ale venelor.
• retinopatia diabetica neproliferativa severa ce prezinta urmatoarele tipuri de modificari:
  • microanevrisme si hemoragii intraretiniene extinse pe tot polul posterior, in toate cele patru cadrane;
  • anomalii microvasculare extinse sau modificari venoase in minimum doua cadrane.

RETINOPATIA DIABETICA PROLIFERATIVA

In fata acestui diagnostic, atat medicul diabetolog, cat si pacientul trebuie sa constientizeze riscurile si sa intreprinda toate masurile necesare pentru a nu se ajunge la cecitate. Retinopatia diabetica proliferativa prezinta doua stadii pe care vi le enumeram mai jos.

• retinopatia diabetica proliferativa forma de debut cand observam:
  • vase de neoformatie pe discul optic (papila nervului optic) ce ocupa mai putin de un sfert din suprafata nervului, fara hemoragii preretiniene sau in vitros;
  • vase de neoformatie pe retina, in afara discului optic, fara hemoragii preretiniene sau in vitros.
• retinopatia diabetica proliferativa forma severa cand se observa:
  • vase de neoformatie pe discul optic cu sau fara hemoragii preretiniene sau in vitros;
  • vase de neoformatie retiniene, benzi de proliferare, hemoragii preretiniene si vitreene.

Riscul de cecitate apare atunci cand se observa:

• vase de neoformatie retiniana mai mari de un diametru papilar si vase de neoformatie la nivelul discului optic mai mari de un sfert de diametru papilar;
• vase de neoformatie retiniana mai mari de un diametru papilar si hemoragii recente;
• vase de neoformatie la nivelul discului optic si hemoragii recente.

DIAGNOSTICUL RETINOPATIEI DIABETICE

Medicul diabetolog trebuie sa discute cu fiecare pacient in parte despre riscurile retinopatiei diabetice. Avand in vedere ca aceasta complicatie este cea mai frecventa si cea mai precoce, este bine ca in cazul simptomelor sa se consulte medicul oftalmolog.

Dupa cum am mentionat intr-un articol precedent retinopatia diabetica prezinta diversi factori de risc modificabili sau nu, insa controlul precar al glicemiei si durata expunerii la boala reprezinta principalii factori de risc. In diabetul zaharat tip 2 asimptomatic si diagnosticat tardiv, retinopatia diabetica poate fi diagnosticata si poate sa fie intr-un stadiu avansat.

Pentru pacientii cu diabet zaharat tip 1 cu o evolutie a bolii de peste 30 de ani, riscul de retinopatie creste cu 90%. Complicatiile pot aparea si dupa 5 ani de evolutie insa sunt rare.

Printre simptomele ce trebuiesc recunoscute si urmarite mentionam:

• scaderea acuitatii vizuale, de departe sau de aproape:
  • poate fi produsa de fluctuatiile glicemice importante;
  • hiperglicemia provoaca modificari de miopie ale refractiei;
  • pacientul schimba in mod repetat lentilele ochelarilor, insa problemele de vedere nu se rezolva;
  • se incearca in aceasta situatie mentinerea unui control glicemic strict, iar acuitatea vizuala ar trebui sa isi revina la normal.
• diplopia sau perceperea unei imagini duble:
  • cauzele in acest caz pot fi atat de natura neurologica, cat si de alta etiologie;
  • acest simptom obliga la o evaluare neuro-oftalmica pentru decelarea unei eventuale pareze sau paralizii oculomotorii. Nervii cranieni III (oculomotor), IV (trohlear) si VI (abducens) pot fi afectati.
  • pe langa afectarea nervilor cranieni, diplopia mai poate apare si in caz de cataracta in evolutie, edem macular si neuropatie optica.
• incetosarea vederii:
  • vederea incetosata poate aparea fie din cauza unei cataracte in evolutie, fie din cauza unui edem macular, dar si din cauza dezechilibrului glicemic;
  • mentinerea unui echilibru glicemic, dar si consultul oftalmologic sunt necesare in acest caz.
• metamorfopsii:
  • perceperea distorsionata a imaginilor;
  • simptom aparut adesea prin modificari la nivelul maculei.
• cercuri luminoase in jurul surselor de lumina;
• linii, puncte sau membrane ce se misca in fata ochiului:
  • in acest caz poate fi vorba fie de hemoragie vitreana, fie de dezlipire de retina;
  • in ambele cazuri se indica examinarea oftalmologica completa si instituirea tratamentului de specialitate.
• durerea oculara sau in zona orbitei:
  • durerea oculara trebuie sa ne duca cu gandul la posibilitatea aparitiei unui glaucom neovascular sau glaucom prin inchidere de unghi;
  • glaucomul reprezinta o afectiune extrem de grava ce duce la prabusirea ireversibila a vederii sau chiar la enucleatia globului ocular;
  • deasemenea durerea oculara mai poate avea ca etiologie leziuni corneene sau irite;
  • examinarea oftalmologica completa si instituirea tratamentul de specialitate reprezinta o prioritate in acest caz.