Boala cronica de rinichi in diabet
Boala cronica de rinichi reprezinta o complicatie a diabetului zaharat.
Rinichii indeparteaza reziduurile si apa in exces din sangele ce circula in tot corpul. Reziduurile si apa parasesc corpul prin urina. Fara rinichi, reziduurile s-ar aduna si in timp ati murit tocmai din aceasta cauza.
Atunci cand rinichii nu sunt sanatosi, nu reusesc sa indeparteze reziduurile din sange. Boala cronica de rinichi avanseaza incet, incepand cu stadiile incipiente (1 si 2), care in mod normal nu prezinta simptome si ajungand pana la stadiile avansate (3, 4 si 5). Stadiul 5 se numeste faza terminala a bolii renale pentru ca rinichii nu mai pot fi salvati.
De obicei persoanele ce sufera de boala renala au si alte probleme de sanatate. Cele mai comune probleme de sanatate asociate sunt diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala. Anemia, boli osoase si boli cardiovasculare sunt deasemenea asociate in mod frecvent.
Deoarece boala renala poate produce multe alte probleme de sanatate, alegerea medicului potrivit poate fi foarte dificila. Va trebui sa vizitati multi specialisti pentru o perioada lunga de timp. Boala se poate inrautati chiar daca urmati tratamentul si sunteti ingrijiti corect. Este posibil sa aveti nevoie de hemo-dializa sau de transplant renal atunci cand boala a ajuns la un stadiu extrem de avansat.
Daca dumneavoastra sau o persoana din familia dumneavoastra sufera de boala cronica de rinichi, veti observa ca va fi foarte greu sa va decideti ce fel de analize, dar si ce fel de tratament este bine sa urmati. Va prezentam in cele ce urmeaza cateva din cele mai comune tratamente propuse pentru boala cronica de rinichi, insa doar dumneavoastra si medicul dumneavoastra puteti decide care dintre ele va este necesar.
MEDICAMENTE PENTRU ANEMIE
O decizie importanta pe care va trebui sa o luati este legata de tratamentul anemiei. Anemia este o afectiune comuna la pacientii cu boala cronica de rinichi.
Anemia reprezinta afectiunea in care nu aveti suficiente celule rosii in sange. Celulele rosii transporta oxigenul in corp. Daca nu aveti suficiente celule rosii, sangele nu este oxigenat suficient. Va veti simti obositi si veti avea probleme cu respiratia.
Celulele sau globulele rosii contin hemoglobina. Hemoglobina este o proteina ce contine mult fier, fierul da culoarea rosie sangelui. Doctorul dumneavoastra afla daca aveti anemie si cat de serioasa este masurand nivelul de hemoglobina.
Daca analizele de sange arata ca aveti anemie, va trebui sa va decideti daca doriti sa luati medicamente care va vor ajuta corpul sa produca mai multe celule rosii. Aceste medicamente se numesc agenti de stimulare a eritropoiezei.
Agentii de stimulare a eritropoiezei sunt cateodata folositi pentru a creste numarul de celule rosii la normal, chiar si atunci cand pacientul nu are anemie severa sau simptome ce ar arata prezenta acesteia. Cercetarile, insa arata ca aceste medicamente nu ii ajuta pe pacientii cu boala renala cronica sa traiasca mai mult, iar atunci cand sunt utilizate in mod agresiv, pot chiar creste riscul de moarte prin insuficienta cardiaca, infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Deasemenea aceste medicamente sunt extrem de scumpe.
Mai pe scurt: puteti lua in considerare utilizarea agentilor de stimulare a eritropoiezei in cazul in care aveti simptome de anemie (va simtiti extrem de obositi si aveti probleme cu respiratia) sau daca nivelul hemoglobinei este extem de mic. Extrem de mic inseamna sub 10 g/dl.
In cazul in care dumneavoastra si medicul dumneavoastra decideti sa utilizati agenti de stimularea a eritropoiezei, va sfatuim sa luati cele mai mici doze care va fac sa va simtiti mai bine si sa va pastrati hemoglobina la un nivel suficient incat sa nu aveti nevoie de transfuzii sanguine. Discutati cu medicul dumneavoastra despre simptomele pe care le resimtiti si decideti impreuna ce este de facut.
CATETERE INTRAVENOASE
O a doua decizie importanta pe care va trebui sa o luati este modul in care tratati celelalte probleme de sanatate pe care le aveti. De exemplu, daca sunteti in spital pentru alta afectiune, doctorul sau asistenta va dori sa va abordeze printr-un cateter central inserat periferic sau cateter venos central. Aceasta procedura prevede un cateter (un tub subtire) ce este inserat la nivelul plicii cotului si impins in lungul venei pana cand ajunge la inima. Aceste catetere venoase centrale ajuta la recoltarea mai usoara a sangelui pentru analize, deasemenea prin intermediul lor se pot introduce mai usor tratamentele necesare afectiunii pentru care sunteti internati.
Cu toate acestea, cateterul venos central poate duce la aparitia unor probleme in cazul in care suferiti de boala cronica de rinichi, pentru ca este foarte important sa va protejati venele de la nivelul bratelor in cazul in care aveti nevoie de hemodializa, atunci cand boala de rinichi va ajunge la un stadiu avansat. Cu toate aceste cand un cateter venos central este introdus in vene, poate produce cicatrici. O vena cu cicatrici nu poate fi utilizata mai tarziu pentru hemodializa.
Pe scurt: pentru anumite tratamente, ca chimioterapia pentru cancer, medicul sau asistenta va insera un cateter venos central. Dar in cazul in care boala renala ajunge la stadiul 3 sau mai sus si doctorul dumneavoastra va sugereaza introducerea unui cateter venos central la nivelul bratului, cereti o a doua opinie de la medicul nefrolog (specialistul in tratarea bolii renale cronice). Adesea, cateterul venos central se poate introduce la nivelul gatului. In acest fel venele de la nivelul bratelor sunt salvate si protejate in cazul in care aveti nevoie de hemodializa.
HEMODIALIZA IN BOALA CRONICA DE RINICHI
Alta decizie extrem de importanta pe care trebuie sa o luati este legata de inceperea sau nu a hemodializei. Hemodializa se poate lua in considerare in cazul in care rinichii se aproprie de stadiul in care nu mai pot functiona.
Dializa ia locul rinichilor pentru anumite functii pe care acestia le fac in mod normal, printre acestea mentionam indepartarea reziduurilor si mentinerea unei balante sigure intre apa si sarurile din sange. Insa hemodializa nu este o idee buna pentru toata lumea care sufera de boala renala in stadiu avansat.
In unele cazuri, hemodializa nu usureaza simptomatologia si este posibil sa nu va ajute sa va indepliniti activitatile normale, sa ramaneti independent sau sa traiti mai mult. Aceasta problema apare cu cat sunteti mai in varsta si deasemenea in cazul in care suferiti de o boala de inima sau de alta problema de sanatate ce va poate scurta viata. Intr-un studiu in care au fost inclusi mai mult de 3000 de pacienti ingrijiti la domiciliu, mai mult de jumatate au murit intr-un an de la inceperea hemodializei. Cei care au supravietuit, au resimtit o scadere a capacitatii lor de a indeplini activitatiile zilnice de unii singuri.
Deasemenea, nu exista niciun beneficiu la inceperea hemodializei atunci cand boala renala este intr-un stadiu incipient. Aceasta practica a devenit comuna, insa exista posibilitatea sa nu va ajute sa traiti mai mult sau sa va simtiti mai bine.
Trebuie sa aveti in vedere ca hemodializa nu este usoara pentru o persoana. Trebuie sa mergeti la un centru de hemodializa de cel putin trei ori pe saptamana, iar fiecare sesiune de tratament dureaza intre trei si cinci ore. Printre efectele secundare comune ale hemodializei mentionam: durerile de cap, greata si senzatia de oboseala.
Intr-un studiu ce a cuprins adulti in varsta ce au facut hemodializa pe termen lung, mai mult de jumatate au spus ca regreta ca au inceput tratamentul. Multi dintre ei spun ca au ales hemodializa pentru ca asa a dorit medicul lor.
Pe scurt: Trebuie sa discutati cu doctorul dumneavoastra, cu familia dumneavoastra si cu oricine altcineva considerati dumneavoastra inainte de a decide daca hemodializa pe termen lung este alegerea cea mai buna pentru dumneavoastra. Cereti-i medicului dumneavoastra sa va spuna toate beneficiile si riscurile hemodializei. Intrebati cat de mult va ajuta hemodializa in usurarea simptomelor si cum va afecta aceasta modul dumneavoastra de viata. Deasemenea intrebati cum vor fi ameliorate simptomele in cazul in care nu incepeti hemodializa.
SCREENING DE CANCER DACA FACETI HEMODIALIZA
Screening-ul de rutina ca mamografia, colonoscopia si examen Papa Nicolau va poate ajuta pentru a detecta un cancer la inceput. Daca faceti hemodializa, veti dori sa cunoasteti problemele acute, ca problemele cardiovasculare si infectiile.
Este bine de stiut ca boala renala cronica poate schimba corpul in asa fel incat sa faca screening-ul pentru cancer mai putin exact. De exemplu, boala cronica renala poate produce zone mai tari la nivelul sanilor ce apar ca tumori la mamografie. Aceasta eroare poate duce la alte teste, ca biopsia, de care chiar nu este nevoie. Rezultatele pot provoca stres si griji.
Colonoscopia are deasemenea riscuri daca faceti hemodializa. Pentru a va pregati pentru colonoscopie, trebuie sa nu mancati, trebuie sa luati medicamente ce va vor goli intestinele. Aceste manevre va pot deshidrata si va pot inrautati problemele legate de nutritie pe care le aveti deja.
Pe scurt: Inainte sa decideti daca sa faceti sau nu un screening pentru cancer, luati in considerare factorii de risc pentru cancer, orice simptom aveti si mai ales luati in calcul cat de mult se asteapta de la hemodializa sa va tina in viata.
De exemplu, screening-ul poate fi o idee buna daca aveti in familie un istoric de cancer de colon si asteptati un transplant de rinichi care va ajuta sa traiti mai mult. Daca sunteti o femeie tanara si nu aveti probleme serioase legate de hemodializa, veti dori sa va faceti examene Papa Nicolau regulate.